Ouranoupoli și Muntele Athos

Lămurește-ți regulile înainte să planifici ceva. Peninsula Athos e un stat monahal autonom, iar granița lui chiar se aplică: femeile nu au voie să intre deloc, iar vizitatorii bărbați au nevoie de Diamonitirion, un permis eliberat în număr limitat și obținut din timp prin biroul pelerinilor. Dacă ajungi la debarcaderul din Ouranoupoli fără el, nu se întâmplă nimic.

Toți ceilalți văd Athosul de pe apă. Vapoarele pleacă în sezon din Ouranoupoli și Ormos Panagias și merg paralel cu coasta, la distanța permisă, suficient de aproape cât să distingi Simonopetra și Grigoriou cocoțate pe stânci. E singurul mod în care majoritatea vizitatorilor — și toate femeile — vor vedea vreodată mănăstirile.

Satul în sine e o bază bună, nu una frumoasă: un turn bizantin pe plajă, un șir de taverne cu pește și câteva dintre cele mai liniștite hoteluri de lux din Halkidiki, înșirate spre nord către Nea Roda și Ierissos. Ammouliani, insulița locuită din larg, e la o cursă scurtă de feribot și are cel mai bun nisip din zonă.