Chalkida, Eretria și Dirfys

La Chalkida apa se îngustează la patruzeci de metri și pur și simplu treci cu mașina — de aceea aproape nimeni nu tratează Evia ca pe o insulă. Strâmtoarea, Euripul, face ceva ciudat: curentul își schimbă sensul cam la fiecare șase ore, apoi devine neregulat câteva zile pe lună, iar despre Aristotel se spune că a încercat să explice fenomenul. Lumea încă se sprijină de balustrada podului vechi ca să vadă apa curgând invers. Atena e la vreo oră și un sfert, ceea ce face din zona asta cea mai comodă bază pentru prima vizită.

Eretria, la o jumătate de oră pe coastă, a fost un oraș antic important și rivalul Chalkidei, iar elvețienii sapă aici din anii 1960 — teatru, templu, băi și Casa Mozaicurilor sunt împrăștiate prin orașul modern, cu un muzeu bun care le pune cap la cap.

În spatele Chalkidei, muntele Dirfys urcă la 1.743 m, iar satul Steni de la poalele lui e locul unde atenienii vin după castane și aer rece. Peste creastă, pe partea dinspre Marea Egee, coasta devine sălbatică: Chiliadou sub faleza ei împădurită, Thapsa și Kalamos. Kymi, un oraș-balcon deasupra propriului port, are feribotul spre Skyros.