Chora, Kionia și sudul

Feribotul acostează și, drept înainte, o stradă largă pavată cu marmură urcă 800 de metri până la biserica Panagia Evangelistria. Pe 15 august, la Adormirea Maicii Domnului, pelerinii urcă strada aceea în genunchi; în restul anului e pur și simplu cel mai frumos acces spre o biserică din Ciclade. Aproape toate paturile din Tinos sunt pe cele câteva străzi de o parte și de alta sau pe malul mării, la Kionia și Agios Fokas.

Coasta de sud e partea comodă pentru scăldat: Agios Sostis, Agios Ioannis Porto și Kionia sunt cu nisip, cu apă mică și accesibile cu autobuzul, cu Sanctuarul lui Poseidon la capătul dinspre Kionia. Coasta de nord din interiorul zonei e partea frumoasă — Kolymbithra e cel mai cunoscut golf al insulei, iar Livada cel mai sălbatic — dar primește meltemi din plin. De la mijlocul lui mai până la mijlocul lui septembrie, vântul ăla de nord poate transforma o baie într-o ceartă. Întreabă ce parte e adăpostită înainte să pleci; localnicii așa fac.

În interior, Volax stă într-un câmp de bolovani de granit cât casele, Tarabados are hulubăriile de piatră traforată din care insula numără vreo o mie, iar deasupra tuturor Exomvourgo e stânca zimțată pe care venețienii au fortificat-o și au ținut-o până în 1715 — sub o oră de urcat și o priveliște peste jumătate din Ciclade.