Limnos

ΑO insulă care face agricultură

Limnos nu arată ca Grecia din afișe. E mare, joasă și deschisă, mai mult grâu și orz decât măslin și pin, cu rocă vulcanică ieșind prin lanuri și orizonturi lungi și goale în toate direcțiile. Vestul, în jurul orașului-port Myrina, e deluros; centrul e aproape plat și tăiat în două de golful uriaș Moudros; nord-estul e un peisaj lunar de lavă tocită și nisip. Nu există munți care să oprească vântul, motiv pentru care insula cultivă ce cultivă și pentru care windsurferii se tot întorc.

ΒMyrina, castelul și cerbii

Myrina e genul de oraș-port care justifică singur o săptămână: un castel bizantin și genovez pe un promontoriu care taie orașul în două plaje, case neoclasice de-a lungul falezei Romeikos Gialos, un port de pescuit pe partea cealaltă și o stradă-bazar cu prăvălii de piatră între ele. În incinta castelului trăiesc cerbi lopătari care ies pe înserat, așa că urcușul de douăzeci de minute e punct fix în prima seară a oricui. Sub ziduri, Muzeul Arheologic adună descoperirile din cele patru situri antice săpate pe insulă.

ΓIstorie adâncă, vizitată rar

Poliochni, pe coasta de est, e una dintre cele mai vechi așezări săpate din Europa — locuită dinainte de 3000 î.Hr., cu străzi, canalizare și o sală citită de unii cercetători ca o adunare timpurie, toate mai vechi decât Troia care se vede peste apă. Hephaistia a fost orașul principal al Antichității și păstrează un teatru cu fața la golf. Kabeirionul, pe un promontoriu mai la nord, ținea un cult de mistere înrudit cu cel din Samothraki, iar peștera lui Filoctet de dedesubt e locul unde, se spune, arcașul abandonat din Homer a așteptat sfârșitul războiului troian. De obicei le ai pe toate trei numai pentru tine.

ΔPlajele și cum alegi una

Coasta de sud-vest din jurul orașului Myrina le are pe cele comode: Platy și Thanos sunt semilune largi de nisip, cu taverne și șezlonguri, iar Riha Nera, chiar în oraș, e destul de mică pentru copii mici. Evgatis, ceva mai la sud, e prima pe care o numesc localnicii. Nordul și estul sunt mai sălbatice și adesea mai vântoase: la Gomati sunt dune de deșert adevărate, Keros e un golf larg și puțin adânc devenit un loc serios de windsurfing și kitesurfing, iar Plaka stă în vârful de nord-est. În zilele cu vânt, traversează insula: există întotdeauna o coastă ferită.

ΕDe mâncat și de băut

E o insulă de mâncare. Caută kalathaki Limnou, o brânză DOP de oaie și capră vândută în coșulețul ei, melipasto și flomari, pastele groase locale. Contează și viile: Limnio e una dintre cele mai vechi soiuri grecești cu nume, iar muscatul de Alexandria de aici are DOP-ul lui — crama Chatzigeorgiou, lângă Kontopouli, primește vizitatori. În Myrina, O Platanos și Riza sunt mesele sigure; la Varos Village, în interior, mănânci acolo unde dormi.

ΣΤCum ajungi

Limnos are aeroport (LXS), cu zboruri din Atena și Salonic și câteva legături sezoniere; feriboturile vin din Kavala și Lavrio și de pe linia Egeei de Nord, care leagă Lesvos și Chios, așa că insula intră bine într-un traseu de island hopping spre nord. Din România, variantele practice sunt zborul cu escală la Atena sau Salonic ori drumul cu mașina până la Kavala și apoi vaporul — același drum pe care se merge spre Thassos. Vezi feriboturi și pentru români. Pe insulă ai nevoie de mașină: distanțele sunt reale, iar autobuzul e gândit în jurul programului școlilor.

ΖPentru cine e

Pentru familiile care vor nisip fără stațiune, pentru cei cărora le plac vinul, brânza și drumurile goale, pentru windsurferi și pentru oricine găsește siturile antice mai frumoase fără coadă. Sari peste ea dacă vrei viață de noapte, faleze spectaculoase sau cinci minute de la plajă la bar. Golful Moudros, apropo, a fost baza aliată a campaniei de la Gallipoli, iar armistițiul cu Imperiul Otoman s-a semnat acolo în 1918 — cimitirele militare din jurul golfului sunt liniștite, îngrijite și rareori vizitate.